top of page

Blog

Featured Posts

Plantează pentru polenizatori | Securitatea alimentară



Conceptul de #SecuritateAlimentară a fost introdus prima dată de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) în anul 1963 la lansarea manifestului "Proclamaţia dreptului fiecărui om de a mânca pentru a-şi astâmpăra foamea". FAO definește securitatea alimentară astfel: 'accesul nemijlocit al tuturor oamenilor la hrana de care au nevoie pentru a-și satisface funcțiile vitale și pentru a duce o viață sănătoasă și activă'. Conform Declaraţiei Mondiale asupra Nutriţiei (FAO/OMS, Roma, 1992) şi a Declaraţiei asupra Securităţii Alimentare Mondiale (FAO/OMS, 1996), "securitatea alimentară există atunci când toți oamenii, în orice moment, au acces fizic și economic la alimente sigure și nutritive care îndeplinesc necesitățile de hrană ale organismului uman, pentru a duce o viaţă sănătoasă şi activă”.

Polenizatorii & Securitatea alimentară – câteva date: • La nivel global, trei din patru culturi producătoare de fructe sau semințe pentru consumul uman, depind, cel putin parțial, de polenizatori.* • 35% din volumul global al producției de culturi agricole este atribuit culturilor dependente de polenizatori, polenizatorii contribuind în proporții diferite la producția a 87 dintre cele mai importante culturi alimentare din ntreaga lume.* • Numai în Europa, 84% din cele 264 de specii cultivate sunt polenizate de către animale, iar 4.000 de varietăți de legume există datorită polenizării albinelor.* • Fructe, precum merele şi perele, dar şi drupele (vișine, cireșe, caise, piersici, prune etc.) se bazează foarte mult pe polenizarea insectelor; de fapt, polenizarea prin insecte poate creşte productivitatea culturilor de cireş şi prun cu 80%, respectiv 30%.** • Unele plante cu valoare comercială, de exemplu migdalii și afinii, nu produc deloc fructe în absența polenizatorilor. În cazul multor plante, florile bine polenizate conțin mai multe semințe, au o capacitate sporită de germinare și produc fructe mai mari. De asemena, o polenizare mai bună poate reduce timpul dintre înflorire și apariția fructelor, ceea ce reduce riscul expunerii fructelor la dăunători, la boli, la condițiile meteorologice nefavorabile.*** • Agave, acaju, arahide, ardei, avocado, bumbac, cacao, cafea, castravete, căpșun, cocos, dovleci și dovlecei, fasole, floarea soarelui, mango, Passiflora, pepene, portocale, tomate și vinete, tutun, vanilie, zmeură, multe condimente – printre culturile dependente sau îmbunătățite de polenizarea biotică (http://www.fao.org/3/i9201en/I9201EN.pdf). • Protejarea diversității polenizatorilor asigură o diversitate foarte largă de alimente, și astfel o varietate ridicată de nutrienți care să asigure o dietă sănătoasă și echilibrată. • Albinele și alte insecte polenizatoare îmbunătățesc în prezent producția de alimente a 2 miliarde de mici fermieri din întreaga lume, contribuind la asigurarea securității alimentare a populației lumii. Cercetările arată că, dacă polenizarea este gestionată bine în fermele mici, diverse, păstrând contribuția celorlalți factori nemodificată, productivitatea culturilor poate crește cu o medie semnificativă de 24%.****

*Conform FAO ** A. Gaus şi H. Larsen , Polenizarea pomilor fructiferi –Raport Nr. 7.002, Universitatea de Stat din Colorado, 2009. ***UNEP, 2010 ****"Food Security, Quality through Bees", By Dr. Sriniwas Vasudeva, September 7, 2016.

În ce mod putem noi, ca locuitori ai orașelor, să contribuim la bunăstarea polenizatorilor vă povestim în următorul episod al campaniei #PlanteazăPentruPolenizatori | #PlantingForPollinators.

~•~

~•~

Această activitate face parte din proiectul #EducațiePentruSchimbare - '#SnailKidsInMureș#Change starts with #education', finanțat de Uniunea Europeană prin programul LIFE19. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar EASME nu este responsabilă pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.

~•~

Archive
Follow Us
  • Grey Facebook Icon

Blog

bottom of page